Aici: www.robertantonescu.ro.

Mulțumesc, Writeman dragă. E timpul să mă întorc la mine însumi😛.

The stats helper monkeys at WordPress.com mulled over how this blog did in 2010, and here’s a high level summary of its overall blog health:

Healthy blog!

The Blog-Health-o-Meter™ reads Wow.

Crunchy numbers

Featured image

About 3 million people visit the Taj Mahal every year. This blog was viewed about 25,000 times in 2010. If it were the Taj Mahal, it would take about 3 days for that many people to see it.

In 2010, there were 125 new posts, growing the total archive of this blog to 420 posts. There were 42 pictures uploaded, taking up a total of 9mb. That’s about 4 pictures per month.

The busiest day of the year was March 1st with 410 views. The most popular post that day was Recomandări de primăvară.

Where did they come from?

The top referring sites in 2010 were twitter.com, facebook.com, anndryusha.wordpress.com, ro.wordpress.com, and chinezu.eu.

Some visitors came searching, mostly for primavara, mihai barbu, craciunita, lupa, and mucii.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

1

 

Recomandări de primăvară March 2010
3 comments

2

 

Despre mine March 2009

3

 

Eu când vreau să fluier, fluier. February 2010
4 comments

4

 

Sfântul Gheorghe și balaurul April 2009

5

 

Despre blog March 2009

Aproape că mi-am încheiat socotelile cu anul ăsta. Ca niciodată, mi-am cam plătit datoriile – statul român ar trebui acum să-mi umple cutia de scrisori cu felicitări, am cam luat și cadourile (deși tot pe ultima sută de metri), și am reușit să montez și biplanul primit cadou de Sfântul Nicolae – a se vedea figura de mai jos.

Treburile se  prelungesc ca un pod peste ani, dar sunt încrezător că vor merge bine. Am așa niște planuri mari cu B-Cafe și mă tot gândesc și le tot rafinez de vreo două luni de zile. Și va fi bine, n-are cum să nu.

Le cer iertare tuturor celor pe care i-am amărât anul ăsta și vă doresc tuturor să vă găsească Nașterea Domnului cu pace și noul an s-aducă bani în pungă, sănătate în organe și creativitate în minte. Cam așa ceva…

La Mulți Ani!

Am primit mesajul asta de la prietenul meu Jimmy Wales. Eu nu sunt prietenul lui, el e prietenul meu, pentru ca e prietenul tuturor oamenilor din lumea asta pentru care cuvantul „cunoastere” suna cumva, vibreaza cumva. M-am zgarcit sa-i dau lu’ Jimmy 20 de euro ca sa-si duca proiectul mai departe. Nu stiu daca o sa-i dau mai mult, daca o sa-i dau cate putin din putinul meu in fiecare luna. Dar o sa ma gandesc bine. Gandeste-te si tu!

 

Dear Robert,

Thank you for your donation to this year’s fundraiser. We’re a little more than half-way toward our 2010 goal, so I hope you won’t mind if I ask you to help again.

Most people don’t know this, but I’m a volunteer.

I don’t get paid a cent for my work at Wikipedia, and neither do our thousands of other volunteer authors and editors. When I founded Wikipedia, I could have made it into a for-profit company with advertising, but I decided to do something different.

Commerce is fine. Advertising is not evil. But it doesn’t belong here. Not in Wikipedia.

To keep Wikipedia ad-free, we ask for donations every year on the site. We’re sending you this email because we are scaling up our infrastructure this year, and we’re simply not able to raise the whole budget from the banners alone.

We have an easy way to make an automatic monthly donation to Wikipedia, and we’re looking for people who would like to become sustainers. (Of course you can make a one-time donation as well.)

Please make a monthly recurring gift of $3, $7, $13 – or whatever you can:

http://wikimediafoundation.org/wiki/WMFRE019/en

Wikipedia is something special. It is like a library or a public park. It is like a temple for the mind. It is a place we can all go to think, to learn, to share our knowledge with others. It is a unique human project, the first of its kind in history. It is a humanitarian project to bring a free encyclopedia to every single person on the planet.

Every single person.

If all of Wikipedia’s 400 million users would donate $1 each, we would have 20 times the amount of money we need. We’re a small organization, and I’ve worked hard over the years to keep us lean and tight. We fulfill our mission, and leave waste to others.

To do this without resorting to advertising, we need you. It is you who keep this dream alive. It is you who have created Wikipedia. It is you who believe that a place of calm reflection and learning is worth having.

This year, please consider making a sustaining monthly donation of whatever amount you like to protect and sustain Wikipedia.

Thanks,

Jimmy Wales
Wikipedia Founder

P.S. – If you can’t commit to a recurring monthly donation, I hope you’ll consider making another one time gift to help us reach our goal before the end of the year. Please make your donation today.

 

a dat Dumnezeu de am găsit 5 minute să scriu pe blog că am fost (și) anul ăsta la Gaudeamus.

lume multă, aglomerație, înghesuială, pe la unele librării. aer liber pe la alte standuri, după preferințe. am avut ușoara senzație că participanții la Gaudeamus a virat-o spre: hai să facem volum, dacă tot e târg.

n-am simțit că lumea de-acolo e interesată în primul rând de noi apariții editoriale, de lansări (Adelin Petrișor, prezentat de Vlad Petreanu, a vorbit despre volumul ”Războaiele mele”), de noutăți. era interesată să cumpere niște cărți – fie pentru că nu prea mai au oamenii timp să calce prin librării (mi se întâmplă și mie, trebuie să recunosc), fie pentru că asta e filosofia lor: ne luăm cărți la ofertă, de la anticariat sau la târguri.

în aceste condiții, librarii și-au zis: clientul nostru, stăpânul nostru! și au făcut niște standuri cu cărți legate frumos cufunde, cadouri gata împachetate pentru Moș Nicolae / Moș Crăciun, de! sau cu reduceri semnalizate corespunzător.

numai Cărturești, care sărbătorește 10 ani de la înființare și a pus niște discounturi pe site cu ocazia asta, nu s-a îndurat să reducă și la târg, așa că am cumpărat cartea Anetei Bogdan – Branding pe frontul de est, cu 60 de lei, prețul de librărie.

am mai pus mâna pe două romane ale lui Llosa – Mătușa Julia… și Rătăcirile fetei nesăbuite, pe urmă pe The Jungle Books, pe care o redescopăr în original😀 yeeey!! și o carte a lui Mihai Stănescu cu un titlu extrem de intrigant și împotriva curentului: Realizările Guvernului BOC în perioada 2009-2010. conținutul răsplătește așteptările.😀

Trupa Echo împlinește 20 de ani de când a început să-și sune chitările și să bubuie în tobe. Îndrăgostiți de stilul marilor trupe de anii ’70-’80, au avut răbdare să-și distileze mesajul muzical și liric până au fost mulțumiți de ce auzeau în sala de repetiții.

Acum le apare primul album – The Dream, a cărui lansare va avea loc pe data de 12 noiembrie, ora 21, la clubul Prometheus, Bucuresti, Pta. Natiunilor Unite nr. 3-5. Mergeți de-i ascultați!

Pentru exemplificare, poftiți o mostră de cum poate să sune, încă, rockul cântat din pasiune:

Echo – The Illusion MP3

 

nu era cine știe ce lucrare – un simplu meniu pentru un club sau ceva local de fițe, unde au bucătar italian sau școlit prin Italia…

și stătea designerul la birou, cu grafica deschisă pe ecranul lui mare, Benq. iar clientul venise în ziua aia cu prietena lui, să vadă și ea meniul șă să-și dea cu părerea, că e și ea fată deșteaptă.

un text pe la sfârșitul meniului spunea așa: ”la desert, puteți opta pentru…” și urmau mai multe variante. designerul zice că a opta înseamnă să alegi una din alea, ceea ce pare să-ți interzică posibilitatea să alegi mai multe.

prietena clientului nu e de acord.

– deci a opta înseamnă a opta, dar nu neapărat pentru ceva. îți dau un exemplu – poți să spui: a opta dintre…, de exemplu. deci, pentru desert, puteți opta dintre…, și înțelege că poți lua mai multe.

– eu nu înțeleg așa, zice designerul, n-am mai auzit de formularea asta – a opta dintre…

– ba da, ba da, îți spun eu că e corectă, zice prietena clientului, că doar m-am pregătit pentru facultatea de drept și știu bine că apărea prin testele alea, e corect așa, deci pune așa…

și se termină întâlnirea. și zice designerul către prietena clientului:

– și cum e la drept?

– am spus eu că sunt la drept? a răspuns ea foaaaarte surprinsă, de parcă cineva îi punea vorbe în gură. sunt la relații internaționale saualtcevadegenulăstaoricumnudrept!

– spuneai mai devreme de examenul pentru facultatea de drept, că te pregăteai de examen.

– păi și am spus eu că am și intrat?

adevărul e că nu a spus, doar am fost de față.

adică n-am fost, dacă e s-o spun p-a dreaptă, dar mi-au povestit băieții😀.

cum am mai spus, nouă ne plac arta, da?

păi dacă da, hai să o și susținem. am aflat de o tânără trupă de teatru care muncește tenace, de mică, pentru a culege roadele succesului la maturitate. sau ceva de genul ăsta!🙂 Teen Media se numește.

dacă vreți să-i vedeți pe scenă, mergeți la Teatrul Arca, pe Călărași 55, Duminică seara. mai multe informații despre piesa ”Spectatorul condamnat la moarte” de Matei Vișniec, pe care au montat-o ei, aflați pe pagina de Facebook a evenimentului, adica aici. am înțeles ca va fi un spectacol interactiv și plin de surprize, care nu va fi clar când a început și când s-a terminat, astfel încât toată lumea va trăi o experiență cu totul deosebită, dacă mi se permite clișeul.

enjoy!

duminică seara m-am întâlnit cu bunul meu prieten și fost coleg, Andrei, la o nuntă a altui bun prieten și fost coleg. la nuntă, ce să faci, mai tragi o sârbă, mai tragi o bere dacă nu ești cu mașina, mai bagi o sarma, un pește, un strugure, mai spargi un balon mai etc.

și, desigur, printre altele, mai bagi o discuție politică. și zice Andrei: eu nu sunt de acord cu protestele astea! așa e el, mai direct, n-ar fi bun să-l invite ăștia pe la show-urile lor politice, că nu le învârte pe după virgulă până amețești, le zice de-a dreptul. zice: eu nu sunt de acord cu ăștia care își iau banul de la Stat și ies să strige în Piața Victoriei.

de ce mă nu ești de acord? nu le-a tăiat 25%? le e și lor greu – la profesori le-au promis bani și nu le-au mai dat…

mă, știi câți sunt prin instituții și plimbă hârtii! știm toți foarte bine. câți o ard pe-acolo și papă bani degeaba. stau 8 ore și fug acasă. păi eu muncesc frate pentru banii pe care-i iau. eu zbor dacă nu-mi fac treaba, dacă nu am rezultate. și sunt evaluat și presat și pierd și nopți la birou. ăștia s-au obișnuit la căldurică. știi cum e: un băiat are tata, ia să-l bage tata pe el undeva la stat, să ia niște bani, nu mulți, dar siguri! și să aibă viitorul asigurat. și îi amputează pe ăștia de mici, habar n-au ce e cu ei, nu știu nici o meserie, nu știu să facă nimic!

lasă-i mă să înoate! a mai zis Andrei.

nu știu dacă le-a zis pe toate cele de mai sus sau cam ăsta era spiritul discuției și restul am pus de la mine, dar asta a zis-o și mi se pare că dă mult de gândit (nu neapărat în lumina protestelor recente sau viitoare, ci așa în general): lasă-i mă să înoate!

B-Cafe – oameni cu povești

banner b-cafe

Let’s do it Romania!

twit me, baby!

Error: Twitter did not respond. Please wait a few minutes and refresh this page.

Vreau in CHINA!!!

del.icio.us

Informeaza-te despre colectarea selectiva
Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.