e oficial. azi am fost cu Ștefania în parc. în Cișmigiu. atâta suflu am avut și noi – să dăm o tură de lac. o tură plimbată, după ce vineri seara am dat o tură fugită în jurul lacului din parcul Tineretului și ne-am ales cu febra musculară de rigoare.

in-parc11

ce poți să observi în parc, când vine primăvara? nu e vorba de aleile frumos măturate de praf, de băncile confortabile, vopsite în culori vesele și odihnitoare, de locurile special amenajate pentru copii sau de lacul îmbietor pentru o plimbare cu barca (numai de-ar fi fost suficientă apă în el…). nu e vorba nici de gazonul proaspăt, de un verde crud, punctat cu flori de primăvară colorate, nici de păturile întinse pe el ca să găzduiască conversațiile vesele ale mămicilor ieșite să-și scoată copiii la aer.

desigur, nu e vorba de toate astea pentru că nu e încă suficient de cald. dar când se încălzește, le vom putea observa, în Cișmigiu și în alte parcuri. deocamdată, e vorba de un Cișmigiu cam prăfuit, cu pensionari simpatici așezați cuminți pe băncile verzi, cu lacul pe sfert umplut cu apă, cu lume cam dată cu gel peste freza nu prea atent sincronizată cu restul înfățișării, cu blugi cu sclipici și tipi cu alură de macho ieșiți la agățat. dar și cu rolleri și bicicliști pașnici ieșiți la o gură de aer…

mai poți vedea vată de zahăr colorată în verde, cucoane ieșite la plimbare pe tocuri de 10 cm, agățate la brațul unor domni la costum, puștani gălăgioși, copii sărind pe chestia aia care nu știu cum se cheamă și care îi aruncă până la 2 metri în sus, în spatele plaselor înalte. șahiști, tablagiști și remiști adunați în jurul meselor scunde, cu câte-o sticluță de votcă sau de bere ieftină la îndemână, înconjurați de un miros cam tare pentru stomacul Ștefaniei. n-am apucat să aud părerea generală despre eșecul cu sârbii.

parcă nu așa de multe zâmbete fericite. dar nouă ne-a plăcut. ne-am uitat la oameni și la copacii înverziți, am ascultat păsările și am bârfit ținutele. de mâine cică se răcește vremea…

Anunțuri