pe 6 Decembrie voi merge să votez. pornesc de la premisa că și cititorii acestui scurt ghid pentru votare corectă vor merge să voteze. nu vrea să fac vreo paranteză pentru a enunța argumente în favoarea prezenței la vot. voi considera de la sine înțeles că trebuie să fim acolo, cândva în cursul zilei de duminică.

1. primul pas al ghidului pe înțelesul tuturor pentru votare corectă la alegerile prezidențiale.

acest prim pas conține câteva aspecte mai tehnice, pe care vă rog să le parcurgeți cu răbdare. ele nu depășesc limita de înțelegere a unui elev de liceu de clasa a IX-a spre a XI-a. primele astfel de aspecte sunt acestea: mai întâi, ne informăm asupra numelor candidaților. pentru a vă scuti să mai căutați pe google, vă spun eu: Traian Băsescu (președintele în funcție, din partea PD-L) și Mircea Geoană (președintele Senatului, din partea PSD). apoi, ne informăm cu privire la activitatea precedentă și programele politice ale celor 2 candidați.

ne-ar fi mult mai ușor să ne informăm despre aceste lucruri dacă am trăi într-o țară în care informațiile relevante sunt mai intens mediatizate decât scandalurile și atacurile la persoană. trăind unde trăim, să ne mulțumim cu ce avem. ca să vă mai scutesc un efort încă și mai dureros de gugălit, vă debrifez tot eu, cum obișnuia să spună un actor deja dispărut de pe scena – fostul premier Tăriceanu.

programele politice ale celor 2 candidați sunt bine ascunse după o perdea de acuze la adresa celuilalt și a echipei lui. în principiu, Geoană este clar un lider de stânga forțat să facă o alianță cu un partid de dreapta (cel liberal), Băsescu se declară de dreapta dar este ignorat de presupușii colegi de orientare (aceiași liberali). ce mai răzbate până la publicul interesat de așa ceva este:

– din partea lui Traian Băsescu: vreau să reformez statul, vreau un parlament unicameral cu mai puțini parlamentari, vreau activitate politică / legislativă mai eficientă; vreau o educație mai performantă și îmi doresc o orientare de dreapta pentru România în acest moment al istoriei sale. cam asta a juns până la mine, din ce a declarat Traian Băsescu.

– din partea lui Mircea Geoană: vreau să dau românilor mai multe locuri de muncă, vreau să dezvolt zonele rurale, vreau stabilitate politică, pe care o garantez printr-o alianță electorală cu PNL, Crin Antonescu, Klaus Johannis și UDMR, vreau facilități fiscale pentru firme apăsate de criză, vreau impozite diferențiate, dar numai după ce trece criza.

în privința activității precedente, Băsescu a fost ministru al transporturilor, primar al Capitalei (unde l-a învins în alegeri pe același domn Geoană), președinte PDL și președinte al României în ultimii 5 ani. Geoană a fost ambasador în SUA, ministru de externe, președinte al PSD și președinte al Senatului de după ultimele alegeri parlamentare.

după ce ne-am informat în legătură cu aceste aspecte, mai mult sau mai puțin cuprinzător, dar cam pe-aici, mai avem de îndeplinit o singură sarcină, pentru a trece de primul pas: să interpretăm aceste informații și să decidem cine este pus într-o lumină favorabilă. aici intervine perdeaua de fum și de mizerii electorale lansate de cele două tabere. Băsescu îl acuză pe Geoană că este un om manipulat de marii patroni de trusturi de presă interesați să facă afaceri cu Statul într-o manieră privilegiată și de personaje dubioase din propriul partid: Vanghelie, Hrebenciuc, Iliescu, Adrian Năstase, Ilie Sârbu etc. în ultimele zile, este acuzat de o apropiere nepotrivită de Sorin Ovidiu Vântu.

Geoană și tabăra sa îl acuză pe Băsescu de lovirea unui copil la un miting din 2004, de vânzarea în profit personal a flotei României când era ministrul transporturilor, de asocierea cu personaje dubioase precum: Elena Udrea, Monica Iacob Ridzi, Berceanu, EBA (propria fiică, ajunsă prin propriile forțe parlamentar european la 20 și ceva de ani) etc. poate sunt și alții mai răi, eu cam de ăștia am auzit. a, și am mai auzit niște acuze cum că Băsescu ar fi fost interesat ca Hayssam să poată fugi din România. Băsescu mai este acuzat că e scandalagiu și are înclinații spre tiranie.

după ce ne-am format aceste tablouri despre cele două personaje, ducem la bun sfârșit pasul I. ce urmează este de fapt esența pasului I: PRESUPUNEM CĂ TOATE ACUZELE PE CARE CEI DOI CANDIDAȚI ȘI LE LANSEAZĂ RECIPROC SUNT ADEVĂRATE, ÎI CONTEMPLĂM ÎN CEA MAI SUMBRĂ LUMINĂ ÎN CARE FIECARE ÎL POATE DESCRIE PE CELĂLALT ȘI NE GÂNDIM CARE MIC MONSTRU ESTE TOTUȘI PREFERABIL.

2. pasul al II-lea al ghidului pe înțelesul tuturor pentru votarea corectă pe 6 decembrie.

acest pas este foarte ușor. de altfel, am scăpat de chinuri, de-acum încolo totul este foarte simplu, pentru că avem în spate un exercițiu logic temeinic. prin urmare, după ce am desenat aceste tablouri înfricoșător de sumbre și ne-am dat seama că în această țară cu greu ne putem închipui că vreun politician urmărește interesul public fără vreo suspiciune că are la rândul său în spate grupuri de interese, suntem într-un impas. cu cine să votezi, frate, între ăștia doi?!

e timpul să luăm o monedă de 50 de bani (este mai mare și mai ușor de manevrat, dintre monedele românești) și să atribuim câte o față fiecarui candidat. să zicem stema domnului Băsescu și banul domnului Geoană. după ce am corelat fețele monedei cu candidații, aruncăm moneda în aer cu o mișcare scurtă a degetului mare, o prindem în palmă și răsturnăm cu una dintre fețe în sus, pe o suprafață plană.

legile logicii conduc implacabiil către una din două posibilități: fie banul, fie stema. conform legilor celebrului cârcotaș Murphy, fața rezultată în urma procedeului mai sus menționat va fi în 90% dintre cazuri alta decât cea la care, totuși, intuiția noastră ne îndemna să sperăm.

3. pasul al treilea al ghidului pe înțelesul tuturor pentru un vot corect la alegerile prezidențiale din 6 decembrie și dintotdeauna.

după acest efort consistent, urmează partea de final. începem cu o pauză binevenită. ne uităm la un film ușurel, cu multă acțiune și replici hazoase, după care adormim binedispuși. duminică dimineața, ne trezim cu mintea limpede și le adresăm o înjurătură scurtă, cu tentă sexuală, celor doi candidați, vinovați pentru situația de a avea de ales între ei doi și nu între alți doi mai buni.

ne închinăm și ne rugăm ca Dumnezeu să ne ierte scurtul derapaj la adresa ”aproapilor” noștri. ne ducem la vot, semnăm în dreptul numelui nostru ȘI ATÂT, după care luăm ștampila, intrăm în cabina de vot și oftăm de câteva ori. e bine să tragem aer adânc în piept, înainte să oftăm, pentru ca astfel să inducem o bună oxigenare a creierului. după care strângem ștampila în pumn și săvârșim ceea ce voința noastră primară hotărâse cu multă vreme înaine ca noi să ne apucăm de aceste exerciții sofisticate:

ștampilăm fie un candidat, fie pe celălalt, fie pe amândoi cu câte 20 de bucăți, ca să se învețe  minte.

după care împăturim buletinul, îl aruncăm în urnă, ieșim în aer liber și ne cumpărăm urgent o băutură potrivită ocaziei, mulțumiți că am votat corect și ne-am făcut datoria de cetățeni.

dacă aveți nelămuriri în privința vreunui pas, vă rog recitiți încă o dată cu atenție tot ghidul. n-am nici un chef să răspund la nelămuririle altora, îmi ajung ale mele…

Anunțuri