în Ziua de Cluj apare această știre. pe scurt, e vorba de niște băieți care filmează, dintr-o mașină, ce se petrece în mașina din fața lor. o tânără (nu știu cum au verificat cei de la Ziua de Cluj că e clujeancă, probabil numărul mașinii li s-a părut un indiciu suficient) iese pe geamul mașinii și se dă puțin în spectacol. e doar în sutien, iar la un moment dat își dezgolește sânii cu totul.

nu știu exact de ce, dar asta mi-a amintit de școală. să presupunem că tânăra este o elevă de liceu – de altfel, ar fi cam vârsta obișnuită pentru astfel de… expuneri. să zicem că are cam 17-18ani. vă puteți imagina ce e în capul ei? aveți idee în ce lume trăiește?

nu știu eu să pomenesc toate numele care reprezintă pentru ea repere. pot doar să-mi închipui că în mintiulica ei se învârt niște aspirații confuze către faimă, bani, dragoste pasională cu tot felul de tipi simpatici, bogați și generoși, dar ce zic eu: sensibili și romantici!, telefoane și mașini de lux, dansuri lascive și șampanie scumpă, fără muncă, fără obligații, fără cenzura tâmpită a părinților și a profilor.

așa așa, aici am vrut să ajung. la cenzura părinților și a profilor. să-i luăm pe rând.

părinții sunt ăia care au avut și ai același gen de aspirații acum 20 de ani. s-au îndrăgostit, s-au luat, și-au dat seama că au nevoie de o casă unde să locuiască împreună. s-au îndatorat, s-au spart niște baloane de săpun, niște vise, a venit munca peste ei. de unde visau concedii la mare în străinătate, s-au trezit la Nisipurile de Aur cu Loganul luat în Leasing șutit de hoții bulgari. de unde mama își promitea să se aranjeze săptămânal la un salon de cosmetică, a ajuns să o coafeze o prietenă, acasă. și nu iese blondul ăla… la tata a fost mai simplu – fotbal la TV și grătar în loc de scuba-diving sau tenis. ce-au învățat din toate astea? că banii se fac greu, că trebuie să ai școală ca să nu muncești cu cârca, că nu tot ce zboară se mănâncă.

profii sunt ăia care au simțit, la un moment dat în viața lor, că înțeleg niște lucruri și ar putea să le împărtășească și altora. pentru unii sentimentul ăsta generos s-a transformat în meserie; unde a suflat Duhul Sfânt, s-a făcut vocație și oamenii ăștia au devenit lumini pentru minți tinere și răzvrătite. și le-au dat direcție. pentru alții sentimentul ăsta a fost îngropat rapid sub mizeriile zilnice: ce pun pe masă, de unde bani de motorină, ce mă fac că se mai naște unul, mama e bolnavă și operația e scumpă, pe 15 trebuie plătită RATA la BANCĂ! ăștia mici sunt niște bătuți în cap și oricum li se rupe de școală, azi cred că le dau drumu’ mai devreme că vine văr-miu să-mi aducă niște vin pentru botez.

cum se uită părinții și profesorii la fiica și eleva lor care scoate țâțele ei tinere și excitate pe geamul mașinii? mai înțeleg ei cum o stârnesc pe aia mică un sclipici, un prieten cu mașină, o geantă de ștrasuri, o sută de lei…? habar n-au ei ce discută ea pe mess cu prietenele. habar n-au că profilurile de hi5 și de facebook sunt pline cu poze sexi, făcute cu telefonul la oglindă. habar n-au că în ora de mate fata se gândește dacă să o facă cu ăla de-a 12-a sau să mai aștepte până la 18 ani, că așa a auzit ea de la o prietenă că e mai bine.

dar ce fac, Doamne iartă-mă? vorbesc cumva despre conflictul între generații? despre cum munca și problemele ”celor mari” îi fac intoleranți și aspri față de derapajele mai mult sau mai puțin firești ale adolescenței?

da, cred că asta fac. cred că am descoperit acest adevăr deja știut: educația e o problemă delicată în epoca asta a internetului.

mă-ntreb cine o să ia taurul de coarne și o să recunoască: fără bani MULȚI + programe atent pregătite și supuse dezbaterii publice, o să rămânem prinși în acest conflict (prea) acut între generații. unii se vor face că predau, alții își vor vâna apatici notele și diplomele.

numai că nu văd nici un semn de asumare a responsabilităților de către ministerul ”de resort”. deocamdată, ministrul Funeriu se mulțumește să aibă, împreună cu tot Guvernul, 11 clase peste liderii PSD. o fi mult?

Anunțuri