azi am comandat o pizza iar colegii mei câte o ciorbă. ne era foame. da, ne era foarte foame.

au zis că vine în maxim 60 de minute.

am sunat noi după vreo oră și un sfert – unde sunteți cu mâncarea noastră?

păi stați să vedeți, că a plecat un băiat care e nou și nu prea știe zona. a zis că știe, dar se pare că nu știe, îl pun să vă sune.

ne sună. îi explicăm. Alex, băiat bun, ne sugerează să nu sărim la gâtul lui, că e și el nou și probabil e ud că a greșit adresa și i s-a răcit mâncarea. bine, nu-l torturăm când intră, ba îi lăsăm și-un mic bacșiș.

individul nu-și cere măcar scuze.

una din ciorbe s-a vărsat, pizza s-a sleit. Alex renunță să mai mănânce.

serviciile sunt proaste, nu? ce simplu e să arunci cu piatra. dar eu lucrez ca prestator de servicii și știu și cum e să vrei să prestezi servicii de calitate, să-ți dai toată silința, și să nu aibă cine să vadă asta. deci și prestatorii de servicii și beneficiarii sunt de multe ori la pământ.

ce ne rămâne de făcut? să ne apucăm de lucrat pământul ca să ne producem mâncarea singuri și să nu mai fie nevoie să câștigăm bani ca să-i dăm pe pizza?

Anunțuri